|
 |
 Dezvoltarea economico - sociala în orasul Ineu
Orasul Ineu dispune de o industrie specializata, destul de complexa si diversificata.
Sectorul întreprinderilor mici si mijlocii (IMM) a cunoscut, în perioada 1990-2008, o importanta dezvoltare în cadrul economiei orasului Ineu, tendinta de crestere a sectorului IMM constituind un potential important al orasului. Din totalul firmelor înmatriculate la Oficiul pentru Registrul Comertului, cca. 95reprezinta sectorul IMM. Structura IMM-urilor în functie de marime indica predominarea întreprinderilor mici (cca 90din total IMM-uri), ceea ce denota un potential economic redus al întreprinzatorilor români.
În ce priveste structura IMM-urilor pe domenii de activitate, se constata, scriptic, o mare eterogenitate, deoarece, de la înfiintare, majoritatea firmelor si-au manifestat disponibilitatea pentru o varietate mare de activitati. În practica, însa, o data înfiintate, IMM-urile s-au profilat, în general, pe un singur domeniu de activitate. În general, ponderea cea mai ridicata o detin firmele de industrie textila, comert si de servicii, firmele de productie destul de bine reprezentata fiind mult mai reduse ca numar decât acestea.
Agricultura orasului Ineu se bazeaza pe o suprafata agricola de 8.645 ha, reprezentând 1,69 din totalul suprafetelor agricole ale judetului Arad. În ceea ce priveste suprafata arabila, Ineul detine 6.289 ha, ceea ce reprezinta 1,80din suprafata arabila a judetului Arad, care are o suprafata de 348.816 ha.
Din punct de vedere al structurii fondului funciar, în Ineu se disting urmatoarele categorii de folosinta, raportate la suprafata agricola:
• Suprafata arabila , în proportie de 72,74(6289 ha);
• Pasuni, în proportie de 23,15(2002 ha);
• Fânete, în proportie de 0,71(62 ha);
• Vii, în proportie de 3,27(283 ha);
• Livezi, în proportie de 0,09(8 ha).
Zona Ineului se caracterizeaza printr-un climat temperat cu temperatura medie anuala de 10,6°C si un regim pluviometric de 625 mm anual. Solurile destinate agriculturii Ineului sunt solurile aluviale, ca urmare a dispozitiei Ineului pe malurile Crisului Alb.
Ca urmare a conditiilor climaterice si de sol, cele mai bine adaptate zonei sunt:
* culturile cerealiere, care detin 32din totalul suprafetei cultivate
* cultura plantelor tehnice 20
* cultura legumelor si a cartofilor se face pe suprafete care apartin în totalitate sectorului privat, micii producatori preferând aceste categorii de culturi, care se preteaza sa fie cultivate pe suprafete mai reduse, dar care totalizate ajung la 15
* culturile de vita de vie sunt semnalate în localitatea Mocrea si pe dealul Mocrea vii. Cultura vitei de vie este practicata în gospodariile particulare, dar si în podgoriile din Mocrea – totalizând 3,27
* pomicultura detine o pondere mai mica în economia agricola a orasului.
În perioada 1990 - 2004, productia agricola vegetala exprimata în tone a avut o evolutie oscilanta, marcata printr-o relansare dupa anul 1993, pentru ca în anul 1999 sa atinga iar valori apropiate celor înregistrate în anul 1993. Începând însa cu anul 2000 are loc o crestere generala la toate tipurile de vegetale.
Cresterea animalelor constituie o ramura importanta a agriculturii ineuane, dispunând de traditie în special în cresterea porcinelor, bovinelor si ovinelor. În perioada 1996-2004, se constata o scadere a efectivelor de animale, la toate speciile. Cu toate acestea, chiar în anii în care productia animaliera s-a redus, orasul Ineu a continuat sa obtina o productie medie pe animal superioara mediei pe tara; aceasta se datoreaza, în principal, dezvoltarii sectorului privat în acest domeniu.
Analizata în preturi curente, productia animala totala prezinta o evolutie ascendenta pâna în anul 1998, când productia obtinuta în sectorul de stat scade brusc, influentând negativ si productia totala. Începând cu anul 1999, productia agricola animala totala creste iar, dar este obtinuta aproape în totalitate în sectorul privat.
|
|
|
Orasul Ineu în context judetean, regional si national
Orasul Ineu se afla în judetul Arad, Regiunea de Dezvoltare V Vest.
teritoriul României.
Ca întindere, judetul Arad este al doilea din cadrul regiunii. Pe perioada 1996-2000, se constata o crestere numerica a firmelor înmatriculate în toate judetele regiunii, judetului Timis revenindu-i procentul cel mai ridicat (36,8 de firme înmatriculate, comparativ cu judetul Arad (24,9, Hunedoara (23,8 si Caras-Severin (14,5.
În cadrul judetului Arad, dupa municipiul Arad, orasul Ineu are dezvoltarea cea mai accentuata a sectorului IMM. Aceasta dezvoltare se datoreaza unei serii de factori, ca:
- puterea economica a orasului Ineu;
- existenta unui potential de forta de munca cu o buna pregatire profesionala;
- posibilitatea accesului la capitalul disponibil;
- structura economica echilibrata si o cerere corespunzatoare.
Privatizarea si restructurarea întreprinderilor au avut un impact deosebit asupra evolutiei economice în orasul Ineu. Receptivitatea sporita la nou a oamenilor acestor locuri, traditiile unei îndelungate colaborari economice cu strainatatea, potentialul economic si gradul sporit de urbanizare fac atractiv orasul Ineu pentru investitorii straini.
De altfel, la sfârsitul anului 2004, orasul Ineu se poate lauda cu cea mai mare investitie straina realizata în vreunul din orasele judetului Arad.
Locuintele în proprietate privata
În perioada 1990 - 2004, numarul locuintelor aflate în proprietate privata are un trend crescator; practic, s-a înregistrat o crestere cu aproximativ 5fata de anul 1990. O mare parte a locuitorilor orasului au achizitionat terenuri la periferia sudica a orasului Ineu, în Dealul Viilor, unde s-au dezvoltat locuinte si case de vacanta.
Vehiculele în proprietate privata
Pentru toata perioada 1990-2000, cresterea numarului vehiculelor pentru transport calatori aflate în proprietate privata este continua, desi nu asa de accentuata cum s-a înregistrat în perioada 1993-1997, ajungându-se ca la sfârsitul anului 2004 sa creasca de aproximativ doua ori fata de anul 1990.
Mediul si spatiul de trai
În orasul Ineu, calitatea mediului analizata din punct de vedere al calitatii solului, apei si aerului evidentiaza mai multe surse de poluare; una din surse e reprezentata de gazele de esapament de la autovehicule.
Poluarea industriala nu este deosebita la nivelul orasului Ineu, datorita neexistentei sau închiderii surselor de poluare industriala. Practic, nu se pune problema degradarii mediului sau deteriorarii si disparitiei vegetatiei.
Poluarea chimica nu este prezenta decât prin poluarea aerului, în special în zonele, zilele si orele în care traficul este deosebit de mare. Poluarea fonica, mai ales în zilele de târg, este foarte mare.
În ce priveste poluarea apelor, râul Crisul Alb si Canalul Morilor au probleme mai ales datorita reziduurilor provenite din industria prelucrarii pieilor în localitatile aflate în amonte (orasul Sebis, localitatea Rapsig).
În arealul Ineului nu sunt identificate zone afectate de deversarile de dejectii animaliere, nici pe sol si nici în albia râului Crisul Alb sau Canalul Morilor. Pentru prevenirea eventualelor surse de poluare care ar putea fi generate de catre investitia Centua Sud Ineu s-au alocat o suma de 181.760 euro. Aceasta suma este destinata evitarii deversarilor apelor pluviale colectate de santuri in canalele de desecare existente. Totodata, se prevede amplasarea unor separartoare de produse petroliere. De asemenea, de o partea si de alta a Centurii Sud Ineu se prevede dispunerea unor perdele naturale de protectie.
Practic, principala problema a locuitorilor orasului Ineu deriva din poluarea fonica si poluarea chimica produse de cele peste 2000 autoturisme care traverseaza, circula sau tranziteaza orasul Ineu. Din aceste motive, investitia în Soseaua INEU SUD este mai mult decât oportuna si benefica.
Venituri salariale
La nivelul orasului Ineu, câstigul salarial nominal mediu net lunar este de 3.115.000 lei ; acesta a avut evolutie încadrabila în evolutia salariilor din România. Relevanta în interpretarea evolutiei reale a salariului nominal este analiza comparativa a indicelui inflatiei cu indicele de crestere a salariului nominal mediu net lunar. Fluctuatiile celor doi indici urmaresc aceeasi tendinta, dar nu în aceeasi proportie, astfel ca pentru anumiti ani, cum ar fi 1994,1995 sau 2004, cresterea salariilor depaseste cresterea preturilor la unele produse de baza.
Din cele prezentate, se desprinde concluzia ca, investitia în infrastructura, prin efectele multiplicatoare, va aprecia nivelul salarial.
Somajul
Disponibilizarile din industrie si incapacitatea altor sectoare economice de a absorbi forta de munca au constituit principalele cauze ale cresterii somajului. În anul 2004, rata somajului a fost de 6,1 Fenomenul somajului se mentine, în continuare, ca rezultat al dezechilibrului cantitativ si calitativ existent între cererea si oferta fortei de munca. În perioada actuala, orasul Ineu nu se mai confrunta acut cu probleme majore în domeniul ocuparii fortei de munca, datorita dezvoltarii sectorului industrial si dezvoltarii sectorului de întreprinderi mici si mijlocii. Totusi, înca se observa existenta "pietei negre", deloc neglijabile; acest somaj este mai ridicat decât rata somajului judetean care este de 3,2
Infrastructura nou creata, prin efectele multiplicatoare, va avea ca efect reducerea ratei somajului cel putin la nivelul somajului judetean.
. Calificarea si recalificarea fortei de munca
În orasul Ineu, sistemul organizat al învatamântului liceal, profesional, tehnic, economic si de alte specialitati la nivel mediu ofera o puternica baza în scopul pregatirii fortei de munca. Astfel, învatamântul mediu este reprezentat de doua unitati scolare:
Grupul Scolar Industrial „Mihai Viteazul” cu ciclul Liceal si Profesional prin clasele IX-XII-1 locatie –Calea Traian nr.7. Pe lânga învatamântul liceal, Grupul Scolar Industrial „Mihai Viteazul” are Scoala de arte si meserii, Scoala profesionala.
Grupul Scolar Arte si Meserii, situat în Calea Traian nr. 4, cu ciclul Primar si Profesional
Sanatatea
Ocrotirea sanatatii este asigurata în Orasul INEU prin reteaua de sanatate alcatuita din unitati care activeaza în sistem public si unitati care activeaza în sistem privat. Astfel, în sistem public fiinteaza Spitalul Orasenesc INEU, Centrul de Asistenta si îngrijire a Persoanelor cu Handicap Tamand, Spitalul Social Ineu, Policlinica Orasului Ineu si, în sistem privat, mai multe cabinete individuale familiale si cabinete stomatologice.
Primele cabinete stomatologice private s-au înfiintat începând cu anul 1994, an în care apar si primele dispensare si cabinete medicale private. Spre deosebire de acestea, farmacii private au fost înfiintate înca din anul 1990, astfel ca actualmente în orasul Ineu exista trei farmacii.
Urmarind evolutia numarului de medici si cadre sanitare medii, pe perioada 1997-2000, se constata o crestere continua a numarului de medici. În schimb, marimea personalului sanitar mediu a avut o evolutie oscilanta, cu tendinta de scadere.
Cultura – educatie
Institutiile de cultura, existente la ora actuala în Orasul INEU, acopera doar satisfacator din punct de vedere logistic si functional promovarea culturii, în principalele ei forme de manifestare. Institutiile care promoveaza cultura sunt reprezentate de Biblioteca Orasului Ineu, Biblioteca Grupului Scolar Mihai Viteazul, Casa de Cultura si un cinematograf.
Problemele de baza care se pun în legatura cu aceste institutii se refera, în primul rând, la asigurarea fondurilor necesare functionarii lor, precum si modernizarii si completarii dotarilor de care au nevoie. O problema deosebita este starea si utilizarea patrimoniului cultural local, în special a celui din comune si sate (camine culturale, biblioteci etc.).
Infrastructura de comunicatie si tehnico-edilitara
Orasul Ineu dispune de dotari infrastructurale insuficiente: starea actuala modesta a dotarii infrastructurale constituie o frâna în calea unei dezvoltari economice performante.
|
 |
www.ineu.ro - pagina orasului Ineu
Ineu , oras in judetul Arad -Romania
Date generale despre orasul Ineu
Bun venit !
Orasul Ineu este situat in partea de vest a României, in judetul Arad, pe cursul mijlociu al vaii Crisului Alb, intre Muntii Zarandului si Codru Moma, la latitudinea de 46 grade 26 min. N si longitudinea de 21 grade 50 min. Ineul este situat la 3 km N fata de mamelonul vulcanic Mocrea ( înaltimea de 372m), la poalele Dealului Viilor, sat de vacanta.
Localitatea a fost prezentata întâia oara in lucrarea Seyahatname a vestitului calator turc Evlia Celebi, care a vizitat-o in vara anului 1660.
De asemenea, actiunea uneia din cele mai celebre opere din literatura romana, tradusa in numeroase limbi, "MOARA CU NOROC" de IOAN SLAVICI, se petrece la Ineu si în împrejurimi.
Localitatea Ineu are 61 strazi, o suprafata totala de 11.662 ha, din care intravilan 923 ha (din care orasul Ineu - 685 ha, inclusiv cele 24 ha teren care au apartinut fostei Unitati Militare 12.14. si care au intrat in circuitul civil si proprietatea Consiliului Local Ineu) si agricol - 8645 ha, compus din teren arabil, pasuni, fânete si livezi.
Conform celor prezentate, se desprinde oportunitatea valorificarii celor 28 ha intravilan situate în partea sudica a orasului INEU – proiectul ar facilita accesul si prin partea sudica.
Starea economica
Caracteristicile generale ale economiei orasului Ineu
Principalele sectoare economice ale Orasului Ineu sunt: industria, agricultura, comertul si serviciile – ponderea sectoarelor în PIB /oras este 51industrie, 20agricultura, 20 comert si 10servicii.
1. Venituri din productie pe total oras în anul 2003 - 491.771.272 mii lei; în anul 2004 709.442.839 mii lei;
2. Venituri din vânzari marfuri si servicii în anul 2003 – 190.107.116 mii lei; în anul 2004 344.524.301 mii lei;
Agentii economici în Orasul Ineu
Cele mai reprezentative unitati economice din Ineu sunt:
SC Replay SRL – industria textila
SC Metis IMPEX SRL - industria textila
SC Maximod SRL- industria textila
SC PECAR SRL-industria textila
SC PRETI SRL - prelucrari mecanice
SC ANIDORA SRL - depozite si comercializare materiale de constructii............pagina web
SC DELPHY Packard România SRL; investitie în domeniul electrotehnic, care în prezent are peste 2.000 angajati si care în anul 2007 va ajunge la 4700 angajati.
SC Tomate Prod SRL – panificatie
SC Prima Pam SRL - panificatie
SC Amicii SRL – servicii consum
Activitatile de import-export din orasul Ineu
Sunt în principal activitati desfasurate în principal de catre companiile din sectorul de industrie textila.
Turismul ineuan si al împrejurimilor aduce în evidenta un parc în care exista un numar destul de mare de specii rare si o zona protejata de 6 ha – denumita Poiana Narciselor.
De asemenea, se mai gasesc urmatoarele obiective valoroase: Cetatea Ineului .
Zonele turistice si de agrement:
1. de interes local sunt: Dealul viilor (83 ha) si zonele de pescuit în cele sase lacuri cu o suprafata totala de 404 ha.
2. pentru turism de weekend, turism specializat si de agrement
popasuri turistice: Dezna, Ineu, Moneasa - divertisment;
paduri de agrement cu un bogat fond cinegetic
balti cu amenajari pentru pescuit sportiv
3. pentru turism balnear si de tratament: statiunile balneare Baile Moneasa si Dezna.
4. pentru agroturism zona de sud a Ineului – dealul Mocrea vii
În localitatea Ineu, precum si în zonele învecinate, exista hoteluri, campinguri si moteluri. În zonele rurale exista cabane si, mai nou, case taranesti intrate în circuitul agroturistic. Zonele de vânatoare dispun de cabane speciale si de dotarile aferente.
Sectorul serviciilor a înregistrat în ultimii ani o evolutie pozitiva în anumite domenii, cu precadere în activitatile comerciale si de desfacere. În 1990, ponderea populatiei ocupate în acest domeniu nu depasea nivelul de 10 Tendinta oscilanta în evolutia sectorului de servicii la nivel judetean si dimensiunile relativ reduse ale sectorului constituie doua din principalele deficiente ale structurii economice. Sectorul servicii nu a raspuns asteptarilor societatii în crearea de noi locuri de munca.
În schimb, se constata o evolutie pozitiva a activitatilor din sectoarele financiar-bancar si de asigurari, comert, precum si în administratia publica.
Astfel, evolutia pozitiva din sectorul financiar - bancar si de asigurari are la baza nivelul ridicat de investitii în perioada 1990-1994. În prezent, sase banci românesti si-au deschis filiale, sucursale, reprezentante sau agentii în Ineu, oferind agentilor economici si persoanelor fizice o gama larga, dar nu suficienta, de produse si servicii. Oricum, în ultimii 5 ani se remarca o cresterea lenta în sectorul servicii.
Starea sociala
Populatia
Ineul are o populatie de 10.207 locuitori. Una din cauzele importante ale scaderii numarului de locuitori ai orasului Ineu este înregistrarea unui spor natural negativ, cât si a unui sold negativ al migratiei externe. O parte din pierdere a fost compensata printr-o migratie interna spre orasul Ineu din alte zone ale tarii.
Comparativ cu judetele Regiunii V Vest, judetul Arad este al doilea în ceea ce priveste densitatea. Indicele mediu de vitalitate demografica al judetului Arad, ca expresie a populatiei sub 15 ani raportata la populatia în vârsta de peste 60 ani, a scazut fata de anul 1966 (1,29) la valoarea de 0,97).
La nivelul orasului Ineu, pentru anul 2004, si din punct de vedere al structurii populatiei pe sexe, se constata ca numarul mediu al barbatilor a crescut cu 0,3 In acelasi timp insa se constata o diminuare cu acelasi procent a populatiei de sex feminin.
Începând din anul 1990, natalitatea scade în comparatie cu mortalitatea, dar raportându-ne la nivelul orasului Ineu natalitatea este în crestere fata de mortalitate. Practic, din anul 1990, valoarea indicelui natalitatii a fost superioara valorii indicelui mortalitatii; dupa anul 2000, diferenta dintre acesti indici se accentueaza. Din cele prezentate se desprinde concluzia ca, la nivelul orasului Ineu, populatia întinereste.
Resurse umane
Resursele de munca ale orasului INEU sunt supuse, ca de altfel întregul ansamblu economico-social, unor mutatii si modificari generate, în mare parte, de aceeasi categorie de factori specifici procesului de tranzitie - privatizarea, somajul, schimbarile profesionale si structura economiei de piata.
Din datele existente, rezulta ca orasul Ineu are majoritatea potentialului uman activ concentrat în industrie si agricultura.
La nivelul Ineului, diminuarile de personal au fost înregistrate, în principal, în ramurile industriei si armatei, diminuari determinate în special de procesul de privatizare si de restructurare (desfiintarea unitatii militare 1214 si reducerea la un nivel minim a efectivului Unitatii Militare 1499).
Numarul salariatilor a scazut în sectorul de stat si a crescut numarul celor din sectorul privat, care a constituit, astfel, o alternativa de absorbtie a fortei de munca disponibilizate, într-o masura îmbucuratoare. O caracteristica a economiei de piata o constituie cresterea numarului de salariati în domeniul serviciilor si al activitatilor de interes public si privat; având in vedere graficul de dezvoltarea al S.C. Delphi Packard - Romania, previziunile sunt de cresteri importante.
Circulatia rutiera
Este o retea care solicita dezvoltare; din punct de vedere al calitatii, se poate spune ca starea drumurilor nu se ridica la standardele europene. Reducerea constanta, în ultimul deceniu si în primii ani ai perioadei de tranzitie, a volumului de investitii alocate pentru întretinerea, construirea si modernizarea drumurilor, a condus la deprecierea continua a acestora. La aceasta stare a contribuit si multiplicarea cu pâna la 10 ori a traficului greu pe unele tronsoane (soseaua ocolitoare a centrului) nepregatite pentru astfel de solicitari.
Din cele prezentate se poate desprinde concluzia necesitatii stringente a îmbunatatirii infrastructurii rutiere.
Circulatia feroviara
Reteaua feroviara, formata în a doua jumatate a secolului trecut, impulsionata de aparitia industriei, a ajuns în prezent sa fie utilizata la capacitate foarte redusa ca urmare a diminuarii sectoarelor industriale din amonte, mai cu seama exploatatiile miniere din zona orasului Brad. Ineul poseda o cale ferata neelectrificata si este un nod de cale ferata; din Ineu directiile sunt spre Brad si Cermei.
Având în vedere reducerea traficului de marfuri si persoane pe cale feroviara, se impune crearea unei infrastructuri alternative – în cazul de fata, soseaua de centura Sud Ineu.
Telecomunicatiile
Datorita expansiunii tehnicii avansate si a dotarii localitatii cu centrale telefonice digitale (Alcatel), se constata un progres în acest domeniu.
În acelasi timp, s-a constatat ca aceste localitati nu beneficiaza decât în mica masura de sisteme alternative de asigurare a comunicatiilor. Astfel, la telefonia fixa se adauga telefonia mobila, retelele Connex, Orange si Zapp acoperind zona Ineului.
Retelele edilitare
Alimentarea cu apa în orasul Ineu se asigura din surse subterane si o retea de distributie de 69 km.
Orasul Ineu dispune de sisteme de canalizare cu o lungime de 8,5 km si cu 3,2 km investitie recenta în partea de Nord a orasului.
Începând din anul 2004, alimentarea cu gaz metan a orasului se face prin conducta magistrala Chisineu – Cris – Ineu, în lungime de 36 km. În orasul Ineu se distribuie gaz metan pe o retea cu o lungime totala de 29 km.
În anul 1995, reteaua electrica s-a extins cu 10 km în zona de agreement Dealul Viilor.
În anul 2004, s-a extins cu 1,9 km reteaua electrica de medie tensiune pentru firmele din zona industriala – investitie sustinuta din bugetul local.
Crearea infrastructurii ocolitoare prin Centru Sud Ineu protejeaza retelele edilitare aflate sub partea carosabila a structurilor deja create în oras, prelungindu-le durata de exploatare – din cele prezentate, se justifica din nou oportunitatea acestei investitii.
|
 |
Vizitati galeria foto cu imagini ale orasului si imprejurimile Ineului . |
|
|
|
   |
|
|
|
